BiLinGual B(L)oGi


InExplicable Happiness
Noiembrie 29, 2008, 10:37 am
Filed under: Mindennapi chestioare | Etichete: , ,

Néhanapján babonás vagyok és ha az a benyomásom, hogy minden égi és földi erő azon munkálkodik, hogy ne utazzak el Bukarestbe, biza elbizonytalanodom, hogy lehet, hogy mégiscsak azért van az, hogy órákat állok sorba vonatjegyért és lekésem a vonatom, hogy a legtöbb bukaresti barátom elhagyja a várost, hogy újból rémaálmaim vannak, hogy fél napig iszonyú fejfájással küzdök és az állomáson levő gyógyszertár ment meg a fájdalmaktól, a szédüléstől és a hányingertől. Az egyedüli pozitív jel, hogy hónapok után végre sikerült a városban kapnom Adrian Sitarut, hogy interjút készíthessek  a Filmtettnek.

Tehát, ennyi rossz előjel után, az egyedüli kényszerítő pozitívum hatására íme, itt vagyok megint. Esik az eső, nem hoztam ernyőt, az itt maradt pár ismerősöm dolgozik estig én meg amióta leszálltam a vonatról (ami természetesen késett másfél órát), lelkesen figyelem a környezetem egy megymagyarázhatatlan mosollyal képemen.

*

Câteodată devin superstițioasă, când am impresia că toate puterile cerului și a pământului încearcă să mă oprească, să nu mă duc în București, evident, de aceea stau ore la casa din gară, de aia îmi pierd trenul stând la rând, de aia îmi pleacă pt week-end-ul ăsta 90% din prietenii mei și cei rămași lucrează, evident, nu contează că e sfârșitul săptămânii, apoi am coșmaruri, și jumat de zi dureri groaznice de cap și amețeli, de care mă salvează doar farmacista din gara din Cluj. Singurul semn pozitiv e că după luni de zile am reușit să-l prind pe Adrian Sitaru în București, așa că pot să fac interviu cu el pentru Filmtett.

Deci după atâtea rele, la ”presiunea” singurului lucru bun, iată, am ajuns, din nou. Plouă și n-am umbrelă, aștept seara ca acei câțiva oameni cu care vreau să mă întâlnesc să fie liberi, dar de când am coborât din tren (care a întârziat o oră jumate) mă uit în jur cu entuziasm cu un zâmbet de neînțeles pe moaca mea.

Anunțuri


The Mouse is a Such a Great Toy!
Noiembrie 18, 2008, 10:25 am
Filed under: Mindennapi chestioare | Etichete: , ,

Ieri am auzit o poveste minunată la curs. Un profesor de la master ne-a zis că a predat informatică în cadrul unui proiect educaţional pentru persoane din mediul rural. La acest curs a observat o femeie, care mişca mouse-ul, se uita la monitor la mişcarea curzorului şi râdea.

M-a emoţionat povestea asta cu femeia fericită, surprinsă de noutăţile tehnologice. Îi doresc entuziasmul şi atitudinea copilăreasc, aş vrea să mă bucur şi eu descoperind că mouse-ul mişcă săgeata de pe ecran.

*

Az utóbbi időszak kedvenc történetét hallottam tegnap kurzuson. A tanárom, aki mesélte részt vett egy vidékieknek szóló tanügyi projektben: informatikát tanított falusiaknak. Észrevett egy nőt, aki az óráján azzal töltötte az időt, hogy mozgatta az egeret, figyelte a képernyőn a kurzor mozgását és nevetett.

Meghatott valahogy ez a boldog nő, aki úgy rá tudott csodálkozni arra a számítógépre. Szeretnék ilyen lelkes lenni és ilyen gyerekien örülni annak, hogy az egér működteti azt a nyilacskát a monitoron.



Very Low and Very Basic These Days
Iulie 25, 2008, 11:21 pm
Filed under: Cogiting, Mindennapi chestioare | Etichete: , ,

Napokig figyeltem a keresztlányom, amint megküzd azért, hogy felüljön, aztán megküzd azért, hogy egyenesen tartsa magát, ha sikerült felülnie. Majd megküzd azért, hogy valamibe kapaszkodva akármilyen tartást biztosítson a saját maga számára. Még nem tudja egészen koordinálni a mozgásait, ezért nem sikerült még négykézláb megindulnia.

Néha kétségbe ejti, hogy nem sikerül. De eddig minden egyes erőfeszítését eddig siker koronázta és a sikerélmény buzdítja arra, hogy próbálkozzon. Egyelőre kudarcot vall. Úgy tud ilyenkor sírni. De aztán mégis újból próbálkozik. Talán ez az egészség egyik alapvető ismérve. De ha ezt tekintem az egészség egyik megnyilvánulásának, igazán kevés egészséges felnőttet ismerek.

*

De mai multe zile încoace o observ pe nepoata mea, cum încearcă să se ridice, cum se luptă să se aşeze, apoi se străduieşte să steie dreaptă, apoi se străduieşte să se ţine destul de tare, dacă a reuşit să se ridice şi să se susţină după puterile ei. Încă nu poate să-şi coordoneze toate mişcările, de aceea n-a reuşit încă nici să pornească să descopere lumea.

Câteodată disperă, fiindcă nu reuşeşte. Încearcă şi pică. De mai multe ori. Dar până acum totuşi a avut reuşite şi asta o îndeamnă să mai încerce. Deocamdată nu reuşeşte. Apoi încearcă din nou. Poate este un semn al sănătăţii de a încerca din nou. Dacă chiar e un semn al sănătăţii, cred că nu prea cunosc destui adulţi sănătoşi.



My Favourite Changes
Mai 24, 2008, 11:26 pm
Filed under: Mindennapi chestioare | Etichete: , ,

Aprócska változásokat érek tetten naponta:

Keskeny sávokban barnulni kezdett a lábfejem, miközben arcomról elmúlt már a portugál napsütés nyoma.

A szobám lakkozatlan parkettje petroleum szagú, de barna végre.

Tegnap reggel boldogan nevetve szaladtam néhány tíz percet, pedig korán kellett kelni a kávéhoz.

*

Schimbările minuscule din viaţa mea de zi cu zi:

Au apărut linii înguste pe piciorul meu (cum mă bronzez eu), dar a dispărut urma zilelor însorite din Portugalia de pe faţa mea.

Parchetul nelăcuit din camera mea în sfârşit a căpătat o culoare maro… şi un miros neplăcut de petrol.

Ieri dimineaţa am fugit fericită câteva zeci de minute, deşi m-am trezit la o oră inexistentă ca să-mi beau cafeaua.



Being mean
Mai 15, 2008, 1:01 pm
Filed under: Mindennapi chestioare | Etichete: ,

Állítólag a magyar és a román nyelv számtalan szitokra és átokra ad lehetőséget. Tegnap felfedeztem egy kevésbé jellegzetes, de annál kegyetlenebb és gonoszabb átkot: „Hogy mosnád életed végéig kézzel a törölközőidet és ruháidat!” Különösen olyan emberek esetében hatékony és érvényes, akik évek óta nem mostak kézzel, mert valahogy mindig olyan helyekre keveredtek, ahol volt mosógép.

*

Se spune că limba maghiară şi limba română oferă nenumerate posibilităţi pentru înjurături înflorite şi originale. Ieri am descoperit o înjurătură mai puţin caracteristică dar foarte rea şi crudă: „Să-ţi speli rufele până în adânci bătrâneţi cu mâna!” Este cu atât mai eficient cu cât mai puţin exerciţiu are omul la care se aplică înjurătura – care nu a spălat cu mâna nimic de ani buni, fiindcă a nimerit de obicei locuri unde se putea folosi o maşină de spălat.



Stuck in the Night
Aprilie 19, 2008, 5:20 am
Filed under: Mindennapi chestioare | Etichete: ,

Ezt az éjszakát is kihagytam, ráadásul se utazásra, se munkára nem foghatom. Kizárólag álmatlanságra. Kihasználatlanul hagytam, nem olvastam, nem néztem filmet, csak forgolódtam és 2-3 gondolatot ismételgettem magamban, mintha beragadt volna ott fent valami. Az álmatlan éjszakákat úgy kéne tölteni, ahogy Annelies Verbeke főszereplőnője az Aludj!-ból. Járkálni a városban, becsengetni emberekhez és aztán elszaladni.

*

Încă o noapte pierdută fără însă a călători sau a lucra ceva. O insomnie spontană, s-ar putea spune. O insomnie proastă, nefolosită, fără carte, doar uitându-mă în întuneric în direcţia tavanului repetându-mi 2-3 gânduri fără a evalua măcar puţin, parcă s-ar fi stricat motorul creierului pentru noaptea asta. Mi-ar plăcea să-mi petrec o dată noaptea ca personajul principal feminin din romanul Dormi! al Annelisei Verbeke. Ar fi fain să umblu prin oraş, să sun la oameni şi să fug apoi.



Later in Dreamland
Martie 27, 2008, 9:09 pm
Filed under: Mindennapi chestioare | Etichete: , ,

Olyan intenzív álmodós időszakomba értem, hogy nekiálltam lejegyezni az álmaimat és mi tagadás kis sorközzel is megvan egy oldal bármelyik éjszakai sztorim. Rekordokat döntök, már eljutottam arra a szintre, hogy a tegnap délutáni sziesztám alatt folytattam a reggel félbeszakított álmomat. Mostmár legalább két világban élek és dög vagyok két helyre is leírni az álmaimat (márpedig ez a legizgalmasabb része a napjaimnak), de ha lejár ez az időszak, talán összeállítok egy „best of”-listát és közlök belőle részleteket.

*

Am o perioadă surprinzător de lungă de vise, m-a impresionat chiar şi pe mine aşa de mult încât m-am apucat să-mi notez visele. Şi câte-o noapte îmi rezultă cam o pagină cu distanţă mică între rânduri. Am început să bat orice record, ieri după amiaza chiar am continuat visul de noaptea/dimineaţa dinainte. Parcă aş trăi în cel puţin două lumi şi sunt cam leneşă să-mi trec visele în mai multe locuri chiar dacă sunt partea cea mai interesantă a vieţii mele. Dar poate mai postey câte ceva dintre dacă se termină această perioadă şi reuşesc să fac o selecţie „best of”.